Clasarea dosarului penal pentru vătămare corporală din culpă. Nelegalitatea dispoziției șefului serviciului rutier privind suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule

O problemă de drept controversată a fost soluționată pentru un client de-ai societății noastre și a vizat anularea ca nelegală a dispoziției de suspendare a dreptului de a conduce autovehicule, după ce șoferul a fost implicat într-un accident rutier, fiind întocmit dosar penal pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă, soluția finală fiind cea de clasare pentru lipsa plângerii prealabile.

Astfel, clientul nostru a fost implicat într-un accident rutier, care a format obiectul urmăririi penale într-un dosar instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, soluția definitivă fiind cea de clasare a cauzei pentru lipsa plângerii prealabile.

Ulterior, prin dispoziția Șefului Serviciului Rutier Iași, s-a dispus suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioadă de 178 de zile. Inițial, am formulat pentru clientul nostru plângere prealabilă împotriva acestui act, în conformitate cu dispozițiile art. 7 din Legea 554/2004, aceasta fiind respinsă ulterior.

Pasul următor a fost contestarea dispoziției la instanța de contencios administrativ și fiscal, respectiv Tribunalul Iași. Din păcate, nici instanța de fond nu a sesizat aspectele de vădită nelegalitate invocate de noi în susținerea cererii de anulare a actului administrativ atacat, astfel încât am formulat în termen legal recurs împotriva sentinței pronunțate de prima instanță.

Potrivit art. 103 alin.l lit. d din OUG nr. 195/2002, în forma în vigoare la data emiterii actului contestat și la data săvârșirii faptei care a atras aplicarea față de recurentul-reclamant a sancțiunii suspendării dreptului de a conduce autovehicule, și anume 06.06.2022, suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule (...) se dispune: (...) d) pentru o perioadă de 180 de zile în cazul accidentului de circulație din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală a unei persoane dacă a fost încălcată o regulă de circulație pentru care această ordonanță de urgență prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce și (...) procurorul a dispus clasarea în condițiile art. 16 alin. (1) lit. b) e) și g) din Codul de procedură penală.

Astfel, a reținut instanța de recurs că prima instanță a dat o greșită interpretare noțiunii de vătămare corporală a unei persoane din cuprinsul dispozițiilor art. 103 alin.l lit. d din OUG 195/2002.

Prin Decizia nr. 18/2024 din dosarul nr. 1300/1/2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava și, în consecință, a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 103 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în forma în vigoare până la data de 29.06.2024 (data la care a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul creșterii siguranței rutiere), sintagma „vătămare corporală" are în vedere leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane a căror gravitate este evaluată prin cel puțin o zi de îngrijiri medicale.

„În aplicarea celor statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție și contrar celor reținute de prima instanță, Curtea constată că, pentru a putea reține vătămarea corporală a unei persoane în sensul art. 103 alin. (1) lit. d) din OUG nr. 195/2002, este necesar a se dovedi că aceasta a suferit leziuni traumatice a căror gravitate este evaluată prin cel puțin o zi de îngrijiri medicale."

Curtea de Apel Iași — în aplicarea Deciziei ÎCCJ nr. 18/2024

Însă, din situația de fapt a clientului nostru reținută de către prima instanță, nu rezultase că în urma accidentului rutier din data de 06.06.2022, vătămările suferite de persoana vătămată ar fi necesitat zile de îngrijiri medicale, neexistând niciun înscris medical în acest sens.

Întrucât durata unui proces chiar și în materia contenciosului administrativ poate fi destul de întinsă, am apelat și la un alt mijloc juridic pentru apărarea dreptului clientului nostru, până la soluționarea acțiunii pe fond, constând în suspendarea provizorie a efectelor dispoziției șefului serviciului rutier. Măsura suspendării unui act administrativ presupune exclusiv o palpare a fondului litigios, respectiv identificarea unor vădite, evidente motive de nelegalitate, fiind incidente dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 – „în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond."

„Cazurile bine justificate" sunt exemplificate generic de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004 ca fiind acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Art. 2 alin. (1) lit. t) — Legea nr. 554/2004

În situația clientului nostru, instanța de fond a arătat că emitentul actului, neprocedând la revocarea actului contestat și nici la motivarea în fapt și nici în drept a răspunsului la plângerea prealabilă formulată, a pus reclamantul în imposibilitatea de a-i fi recunoscut la acest moment dreptul de a beneficia în această perioadă de suspendare de dreptul său de a conduce, singura modalitate de prevenire a unui prejudiciu material viitor fiind suspendarea actului administrativ contestat. În aceste condiții instanța a admis acțiunea, dispunând suspendarea executării actului administrativ reprezentat de Dispoziția Șefului Serviciului Rutier Iași până la pronunțarea unei soluții pe fondul cauzei.

Trebuie menționat faptul că art. 103 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2024, în sensul interpretării date de instanța supremă prin Decizia nr. 18 din data de 7 octombrie 2024, sintagma „în cazul accidentului de circulație din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală a unei persoane" fiind înlocuită cu sintagma „în cazul accidentului de circulație din care a rezultat decesul sau rănirea unei persoane". Prin urmare, chestiunea juridică tranșată în dosarul clientului nostru prezintă relevanță în continuare pentru spețe viitoare.